SCHIŢA
MONOGRAFICĂ
A
BIBLIOTECII PUBLICE LOCALE
BUDEŞTI
SCHIŢA MONOGRAFICĂ
a Bibliotecii Publice Locale Budeşti
-
Suprafaţă: 5665
hectare
-
Populaţia: 5478 locuitori
I.CADRUL NATURAL.
Comuna Budeşti este situată
pe partea stangă a văii Oltului, în nord-vestul Piemontului Cotmeana la limita
sudică a Subcarpaţilor Getici- subcarpaţilor Vâlcii, sub poalele nord vestice
ale Dealului Negru. Teritoriul său se întinde pe 14 kilometri de-a lungul
Oltului, apa acestuia fiind limita vestică a localităţii.
Hidrografic, zona Budeşti aparţine
bazinului de mijloc al Oltului.
Clima este temperat-continentală(
climat bland, de adăpost).
Solurile predominante sunt cele brune
de pădure argiloiluviale, brune eubazice şi mezobazice, aluviale.
II. TOPONOMIA LOCALITĂŢII.
Numele satelor Budeşti şi Ruda sunt
nume toponimice care evoca natura terenului, astefel cuvântul “buda” înseamnă
pădure, iar cuvântul “ruda”, de origine slavă înseamnă metal, minereu.
III.
REPERE ISTORICE.
Comuna este atestată documentar în
anul 1445, dar cu siguranţă satul cu acelasi nume este mult mai vechii decât
anul la care a fost consemnat. Numele de Budeşti s-a popularizat după un anume
Buda cumpărător si proprietar de pamant.[1]
Există monumente care atesta aceasta comună şi anume Biserica cu hramul ,,Sfinţii Mihail si
Gavril,, ctitor fiind boierul si proprietarul moşiei Budeşti, Constantin Socoteanu , asa cum reiese si din ,,Marele
dictionar geografic al Romaniei,,
,,Budesti,
comună rurală pe apa Sâmnicului , aproape de răul Olt , judeţul Argeş, plaşa
Topologul la 20 kilometri de comuna rurală Tigveni reşedinţa subprefecturi şi
la 60 de kilometri de Piteşti . Se compune din satele următoare , Budeşti, Barza,
Linia si Rudăria având peste tot 327 familii din care 57 familii ţigani cu 1168
suflete. În comună este o biserică veche rezidită din temelie la 1812 de marele
clucer Constantin Socoteanu, proprietarul moşiei Budeşti si restaurată în urmă de familia Lahovary, descendenţii
Socotenilor,,[2]
Pânâ în 1968 comuna Budeşti a
aparţinut judeţului Argeş, cu satele componente Budeşti, Linia, Racoviţa şi
Barza , iar dupa 1968 face parte din judeţul Vîlcea, anexându-se acesteia şi comuna Bercioiu, având acum în
componenţă satele Budeşti, Linia, Racoviţa, Barza, Piscul Pietrei, Ruda,
Bercioiu şi cătunele Androneşti,
Brânduşari si Urlătoarea. Suprafaţa teritorială a comunei Budeşti este de 5.665
hectare din care 1.544 ha teren
arabil, 759 ha păşuni, 157 ha fâneţe, 4 ha vii, 192 ha livezi, 2.345 ha păduri, 384 ha ape, 66 ha drumuri, 133 ha
curţi şi construcţii, 81 ha terenuri neproductive, iar populaţia este de 5.579 locuitori ,2.699 de sex masculin si 2.880 de
sex feminin.[3]
ISTORICUL BIBLIOTECII
În anul 1898, Spiru Haret,
ministrul instrucţiunilor publice si
culturale, printr-o hotarâre înfiinţează un număr de 320 biblioteci populare pe
lângă şcolile rurale, greu de precizat
dacă şi pe teritoriul comunelor Budeşti şi Bercioiu au luat fiinţă
astfel de biblioteci.
După anul 1920, s-a trecut la
organizarea învăţământului de stat cât
şi la forme de desfăşurare a muncii, de culturalizare a maselor.
Cercetând documentele de arhivă,
s-a constatat că la data de 2 februarie 1920 a luat fiinţă Căminul Cultural
Budeşti, care a funcţionat pe lângă
şcoală până în anul 1938.
În anul 1929 a fost înfiinţată Liga
Culturală printr-o adresă semnată de Nicolae Iorga.
Căminul Cultural îşi reîncepe activitatea
în anul 1942 sub denumirea de “Căminul Cultural Sf. Nicolae”. În procesul-verbal
din 15 decembrie 1942, întocmit de colectivul de conducere al acestui Cămin
Cultural, se mentioneaza: ”Acum, cu
incepere de azi , dăm viata acestui cămin, adaugând şi membrii noi. În el se va
păstra cât îi vremea ofranda muncii şi
dragostea noastra. Vom aduce aici tot ce
poarta pecetea sufletului românesc:cărţi, lucruri care învrednicesc şi înalţă
un popor.Pentru a face un mic fond, cotizăm fiecare cu suma de 120 lei plătiţi
în rate.” Acesta este primul
document scris care atestă existenţa unei biblioteci pe lângă Căminul Cultural
unde au fost organizate cercuri ţărăneşti, sezători culturale în lunile de
iarnă şi seri cu caracter poetic.
La data de 9 mai 1943, Căminul Cultural şi Biblioteca au fost mutate în
localul Băncii Populare, bibliotecar fiind numit învăţătorul Sucea Dumitru
(proces-verbal din 15 august 1943).
Între anii 1955-1956
bibliotecar a fost numită doamna Creangă Elena, în momentul când fondul de
carte al bibliotecii a fost preluat de
şcoală.
Se revine la înfiinţarea unei
biblioteci mobile în anul 1959, prin preluarea cărţilor de la şcoli, fiind
numită bibliotecar, doamna învaţător
Băzăvan Bicuţa.
În 1960, se înfiinţează Biblioteca Comunală Budeşti, bibliotecar cu
normă întreagă fiind doamna Tîlvîc Eleonora. În acelaşi an se înfiinţează şi Biblioteca Comunală Bercioiu,
cu bibliotecar Ganţă Maria.În 1968 prin unificarea administrativ-teritorială a
celor două commune - Budeşti şi Bercioiu, s-au unificat şi bibliotecile,
rămânând în funcţiune Biblioteca Comunală Budeşti cu bibliotecar Tîlvîc
Eleonora până în 1974.
Urmează cea mai neagră pagină din
istoria bibliotecii cuprinsă intre anii 1974-1989. Prin desfiinţarea postului
de bibliotecar cu normă întreagă şi acordarea unei indemnizaţii de conducere,
astfel interesul pentru lectură scade. Aprovizionarea
cu carte se face insufficient, sporadic şi nedirijat, predominând achiziţia de
carte politică, iar numarul de cititori scade. Sediul Bibliotecii este mutat la
parterul unui bloc din localitate, într-o
încăpere necorespunzătoare, iar bibliotecarii se succed pe perioade
scurte: professor Oprescu Silvia(1974-1977), educator Stefan
Gabriela(1977-1989).
Din 1990 activitatea bibliotecii reînvie, greu dar sigur. Se
reînfiinţează postul de bibliotecar cu normă întreagă, fiind angajată ca
bibliotecar Ciungu Gheorghiţa. În acelaşi an sediul bibliotecii este mutat
într-o încăpere a Căminului Cultural Budeşti. S-a revizuit fondul de carte, s-a
facut reinventarierea acestuia , ocayie cu care s-au scos din inventar cărţile uzate şi depăşite moral, rămânând un
numar de 6,397 volume, completându-se în timp colecţiile prin achiziţii şi
donaţii.Au început să crească nevoile de satisfacere a lecturii, spaţiul
bibliotecii devenind neîncăpător.
Cu sprijinul Consiliului Local, în anul 1995 s-a amenajat un nou sediu
amplasat în centrul civic al comunei, în sala de şedinţe a fostei Judecătorii.
Din anul 2008, este angajat bibliotecar Mirea Liliana, iar în anul 2009 au fost începute lucrările de renovare
ale clădirii, care au fost finalizate în 2010. Biblioteca functionează în clădirea
Casei Căsătoriilor într-un spaţiu în
suprafaţă de 65 mp. dotat cu toalete, apă curentă, conexiune internet.
Populaţia deservită este de 5478 locuitori.
Accesul liber la raft este o cale curentă de utilizare a fondului de
carte existent, asezat conform C.Z.U.
Fondul bibliografic este compus din …….volume şi cuprinde: beletristică,
literatură pentru copii, istorie, filozofie, lucrari din toate domeniile,
enciclopedii, cărţi în limba franceză, engleză şi spaniolă.
În luna ianuarie 2012, în urma
celei de-a treia etape a Programului naţional ”Biblionet – lumea în biblioteca
mea”, finanţat de Fundaţia Bill&Melinda Gates, în parteneriat cu IREX,
Biblioteca Publică Locală Budeşti a fost admisă
în program şi dotată cu un numar de 4 caculatoare performante, softuri
aferente, imprimantă, scaner, router wireless, videoproiector şi ecran de
proiecţie.
Personalităţi:
În vederea realizării unor microdicţionare de
interes zonal-judeţean, participăm la descoperirea personalităţilor
cultural-stiinţifice care s-au născut, ai trăit, sau sunt legate de comună,
aducând o contribuţie deosebită la dezvoltarea social-culturală a localităţii,
a bibliotecii, a patrimoniului spiritual, local şi naţional , prin întocmirea
de fise bibliografice a acestora.
1. Anca, George- poet, scriitor, eseis, dramaturgfilolog si traducător.
Nascut la data de 12 aprilie 1944 în satul Ruda,
comuna Budeşti.
2. Bulucea, Doinel Dumitru – medic, cercetător
Născut
la data de 2 august 1943, comuna Budeşti
3. Iorgulescu, Elisabeta – matematician, autor de manuale, publicist.
Născută
la data de 16 februarie 1922 în satul Bîrseşti, comuna Budeşti
4. Soare, Ion – scriitor şi publicist.
Născut la data de 26 octombrie 1941 in satul Bercioiu, comuna Budeşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu